De ce Little Nightmares 2 are toate șansele să fie cel mai frumos joc al anului

De când eram copil, am fost un mic gamer. Am avut un calculator în casă de pe la 3 ani, așa că mi-au trecut prin fața ochilor jocuri de la Prince of Persia 1, la aproape toată seria Tomb Raider, Sims, Call of Duty, Need for Speed. Nu eram îngrozitor de pretențioasă, trebuie să recunosc. Până în liceu, când am hotărât că vreau să fac altceva mai productiv cu timpul meu și m-am cam lăsat.

Odată cu pandemia, un prieten s-a reapucat de jocuri și m-a molipsit și pe mine. Întâi să mă apuc de World of Warcraft Classic, apoi să fac streaming, apoi să încerc Little Nightmares 2, care este, probabil, unul dintre cele mai frumoase jocuri pe care le-am văzut sau jucat vreodată.

Este normal ca în acești ani, de când nu m-am mai jucat, industria de gaming să facă progrese uriașe, dar haideți să o luăm cu începutul.

Little Nightmares 2 este un joc de groază, de tip puzzle, încadrat la categoria aventură. Acum, „de groază” poate însemna multe lucruri și să fiu sinceră, nu m-aș declara vreo fană, cel puțin nu a genului de horror văzut în filme, cu scare-jump-uri, mult sânge și țipete.

Little Nightmares 2

Horror-ul este construit prin storytelling

Atmosfera horror este construită superb prin designul personajelor, care pleacă de la niște ființe apropiate cu oamenii, dar nu chiar, printr-un sound design demn de premiat pentru cum previne, prin muzică și sunete aparent inofensive, momentele de tensiune și vibe-ul dark, cenușiu, care se păstrează de-a lungul întregului joc.

Povestea nu este spusă prin cuvinte. Este spusă prin sunete, umbre, personaje și spațiu. Misterul se diminuează cu fiecare nou loc în care pătrunzi, dar atmosfera de suspans și jocul de simboluri îți fac pielea de găină, îți lasă timp să respiri adânc și te invită să continui.

Little Nightmares 2

Aventura începe într-o pădure, cu o atmosfera tipică, enigmatică, ușor utopică, dacă ne uităm la faptul că lângă noi e un televizor. Detaliile însă sunt atent schițate și te lasă să faci cunoștință cu spațiul în care te afli și cu abilitățile personajului tău. Ești acest băiat, numit Mono (nume pe care îl afli de pe site-ul jocului), într-o lume parcă prea mare și cenușie pentru tine.

Unul dintre primele aspecte pe care le observi și pentru care e apreciat jocul este modul de puzzle, care-ți permite să explorezi tot spațiul din jurul tău, să muți obiecte pentru a reuși să treci mai departe și să te folosești de ce este în jurul tău pentru a desluși lumea în care te afli.

Nu fugi, speriat, de un monstru care e pe urmele tale. Nu tot timpul. Explorezi această lume în încercarea de a o înțelege, pe ea și personajele ei.

Jocul are totodată componenta asta inocentă, drăgălașă, care-l și face să fie mai prietenos decât te-ai aștepta de la un joc de groază. Destul de curând, ți se alătură o fată, pe care cei care au jucat Little Nightmares I o vor recunoaște ca Six, protagonista primului joc. Ea devine companionul tău în aventură și te va ajuta, de-a lungul timpului, să îți dai seama ce trebuie să faci, ceea ce mi se pare foarte tare. Această convenție nescrisă de a vă proteja unul pe celălalt îți va scăpa măcar un moment de „aww”, dincolo de teama de necunoscut. Un fel de noi împotriva lunii, cu riscul de a fi clișeică.

Nu e genul de joc pe care să-l parcurgi cu muzica ta pe fundal, ci cu sunet de tălpi care lovesc asfaltul, ecouri care te ghidează spre răspunsuri și ploi care-ți dau fiori. Vizual, este a masterpiece, cu perspective inedite, cadre cinematice și jocuri de lumină-întuneric care te vor face să vrei să faci printscreen-uri constant.

Little Nightmares 2

Little Nightmares explorează câteva dintre temerile pe care te-ai putea gândi că le-ai avea dacă ai fi copil: ideea de a fi urmărit, școala, goana prin spitale, monștri ce apar din întuneric. Pas cu pas, se pun piesele unui univers în care lumea a devenit un joc periculos, părăsit, controlat de forțe mistice, necunoscute. O lume distorsionată, în care ceva nu este la locul lui.

Un detaliu foarte interesant pe care-l poți observa este că mișcările camerei creează senzația că urmărești acest personaj dintr-un univers paralel.

Iar povestea, wow. Vă recomand să-l jucați. Vă va lăsa în fața ecranului minute bune după ce credit-urile s-au terminat.

Little Nightmares 2

Apoi, vă va face să vă îndrăgostiți de elemente de design de care nu știați că există. Fie că ești ilustrator, designer, fotograf sau simplu admirator al artei, vei găsi în acest joc ceva care să te impresioneze.

În ceea ce privește gameplay-ul, un alt lucru drăguț este că poți colecționa pălării pentru Mono.

În plus – și aici îți voi șopti un mic secret -, de-a lungul jocului, vei descoperi niște omuleți care dispar când îi atingi. Dacă îi găsești pe toți, poți debloca o secvență la final (după credits), care-ți va da un indiciu privind timeline-ul jocului.

Atât Little Nightmares 2, cât și 1, se găsesc pe Steam, pentru PC, PS4, Xbox One și Nintendo Switch. Jocul e recomandat pentru copii cu vârsta de peste 16 ani. La o lună după lansare, s-au vândut deja 1.000.000 de copii și a fost ales February Players’ Choice winner.

Există și un joc pentru mobil, Very Little Nightmares, care oferă de asemenea noi pespective poveștii și un comic book.

Pe mine mă găsiți pe Twitch și YouTube, unde voi continua aventura în lumea superbă a Little Nightmares, de data aceasta cu primul joc.

Comentarii

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *